În domeniul construcţiilor în general, dar mai ales pe şantierele româneşti, apar tot felul de probleme (mentalităţi, orgolii, vicii, furt de materiale, ineficientă şi timpi morţi, ‘să moară şi capra vecinului’, ‘lasă că merge şi aşa’, etc…) aşa că, aparent, este aproape imposibil să faci performanţă!

Dacă nu ai resurse psihice şi tăria să treci peste toate neajunsurile că să ţinteşti spre performanţă şi calitate, nu ai nici o şansă, deoarece, chiar dacă eşti o persoană de calitate şi un manager bun, depinzi prea mult de calitatea angajaţilor (muncitori, ingineri) pe care nu îi ai în birou lângă ţine, ci sunt pe şantier sau – mai rău – la birtul din cartier!

În plus, se ştie că orice firma are nevoie de finanţare pentru a dezvoltă proiecte, ori acum băncile NU ajută companiile, mai ales pe cele mici şi mijlocii, care sunt ignorate. Şi atunci, fără numerar cum să funcţionezi că firma?

Pentru a evita situaţiile nedorite, foarte frecvente pe multe şantiere din ţară şi chiar din Europa, ar trebui să-ţi muţi biroul pe şantier. De aceea nu se justifică angajarea unui şef de şantier sau a unui inginer! Contradicţiile şi paradoxurile sunt multiple, mai complexe decât în orice alt domeniu!

Şi atunci, care-i soluţia? Există oare vreuna?
Încerc să răspund la întrebările de mai sus prin descrierea pe scurt a propriei experienţe cu firma Austrocasa. Voi adaugă conţinut aici, pe măsură ce am timp să povestesc despre această experienţă unică, ce implică OAMENI, relaţii, efort fizic şi mai ales psihic imens, într-o ţară în care iniţiativa privată este dispreţuită şi bagatelizată, redusă la mentalitatea nedreaptă, cum că orice om de afaceri este un individ care exploatează muncă semenilor săi şi beneficiază de influenţă relaţiilor politice create!

Total fals, dar justificat de comportamentul multor oameni care au amestecat în mod indecent afacerile cu politică.

Ceea ce va urmă în secvenţe scurte pe parcursul a câtorva săptămâni, interesează şi afectează deopotrivă pe beneficiar şi ofertantul de servicii, de aceea cine are răbdare să citească până la capăt, cred că va avea motive, nu să-mi mulţumească, nu asta aştept, ci să facă o analiză foarte serioasă a proiectului de casă – sau orice alt proiect – pe care doreşte atât de mult să îl pună în opera!

1. OMUL, cel mai important factor, şi relaţiile interumane!
Despre relaţia cu echipele de constructori pe care le-am avut şi le am acum şi depsre relaţia cu beneficiarii de lucrări: succese, eşecuri, satisfacţii şi dezamăgiri…

Echipe

Până a ajunge să găsesc muncitori care să nu fure materiale, să poată lucra fără alcool în cap şi să cunoască meserie destul de bine, a durat mult, aproximativ 5 ani, periaoda în care am avut discuţii şi nemulţumiri chiar şi cu unii beneficiari, pe acest motiv. Astăzi, mulţumesc lui Dumnezeu şi ‘băieţilor’ care lucrează pe şantier, că sunt responsabili, ştiu meserie, nu fură materiale şi nu beau alcool pe şantier. De aici şi posibilitatea de a oferi calitate prin lucrările executate spre mulţumirea şi satisfacţia noastră şi a clienţilor.

Beneficiari

Mă feresc să-i numesc pe beneficiarii caselor construite că fiind doar simpli clienţi. Încerc să îi consider parteneri. Cu marea majoritate a miilor de beneficiari cu care am colaborat a fost uşor şi bine, dar există câteva aspecte pe care aş dori să le spun aici pentru că viitorii clienţi care devin partnerii noştri să ştie. E mai bine aşa. Problemele au apărut la câţiva clienţi din următoarele motive, în general: subfinanţarea şi aşteptările prea mari din partea clientului, calculele greşite din partea firmei, comunicarea greoaie din partea unor persoane care pur şi simplu nu comunica, explicabilă neînţelegere de către client a funcţionarii parteneriatului într-o firma, şi, nu în ultimul rând, criză economică şi problemele de numerar create de această firmelor. Din peste 1000 de beneficiari ai serviciilor noastre, foarte puţini, 3 sau 4 au fost nemulţumiţi, unii justificat, alţii nu. Criză ne-a adus în situaţia de a amână unele lucrări, spre nemulţumirea justificată a câţiva beneficiari, care în mod sigur, în final, după depăşirea perioadei parcă prea lungi a crizei, vor fi şi ei mulţumiţi. Am făcut bilanţul acesta, ce poate fi relevant pentru clienţii şi partenerii care vor veni de acum înainte şi care e bine să ştie că nu trăim într-o lume perfectă, că nu suntem perfecţi, dar că facem eforturi mari pentru a păstra normalitatea în relaţia cu beneficiarul, clientul sau partenerul nostru, astfel încât la finalul lucrării această să fie mai mult decât mulţumit.

2. Efortul psihic
Pentru a manageria cu succes un proiect, TREBUIE depus un efort psihic, uneori colosal, mai ales atunci când lucrurile iau o turnură nedorită, când vine criză economică şi financiară sau când un nemernic îţi da o tzeapa! Mă consider norocos că am avut parte doar de 3 tzepe din 1990 de când sunt în business.

3. Efortul fizic
Fără îndoială că efortul fizic contează foarte mult, mai ales la vârstă mea şi mai ales pe şantier, chiar dacă nu mai lucrez efectiv la montaje de fineţe, tot mai stau cu ruletă în mâna şi planşele pe şantier, pentru că nu îmi permit să angajez ingineri ineficienţi şi mai puţin exigenţi când e vorba de calitate. Aerul de şantier îmi face bine, mai ales în ultimii ani de când… ori construim case clasice în mijlocul naturii, ori construim case ecologice din lemn!

4. Afacerile adevărate şi politică
Am fost ispitit să accept ‘colaborarea’ cu reprezentanţi ai partidelor politice dar am refuzat. Ar fi trebuit să fac compromisuri prea mari din punct de vedere moral. Am considerat ‘coabitarea’ cu politicul identică, cu aceea care încercau să mi-o impună securiştii de pe vremuri, pe care i-am refuzat totdeauna. Afacerile reale nu au NIMIC afce cu politicul deşi acesta este implicat şi îşi bagă colţii adânc în multe afaceri mari, atunci când respectivii patroni nu mai rezistă presiunilor, tentaţiilor şi promisiunilor mai mult sau mai puţin deşarte ale politicului. De aceea, nu voi deveni niciodată o firma mare, mai ales aici în România, unde şacalii de tot felul ar sări imediat pe ţine să le dai dreptul, ‘electoral’ sau altfel.

5. Finanţarea! Mai există soluţii după criză?
Vestul Europei, mai ales Anglia, precum şi America şi chiar Africa s-au mişcat mult mai repede astfel că imediat ce a început criză financiară au apărut şi replicile şi variantele alternative de finanţare. Astfel se finanţează proiecte locale şi internaţionale de milioane de dolari prin câteva instrumente extrem de populare şi eficiente, cum ar fi: crowdfunding, crowdtrading, microloans, angel investors, etc. Unele încă nu au echivalent în limba română, altele da, şi ar putea fi comparate cu vechile C.A.R-uri româneşti sau cu mai nouă multifinantare.

6. Reconcilierea şi rezolvarea problemelor
Reconcilierea este necesară mai ales după ce criză ne-a dat peste cap unele calcule. Cea mai dificilă problema de la sfârşitul anului 2008 până azi a fost lipsa de numerar (cash-flow). Probelemele cu furnizorii le-am rezolvat cu brio în final, au mai rămas doar doi beneficiari nemulţumiţi pe care cu siguranţă nu îi vom lasă nerezolvaţi. Desigur, a mai rămas statul… pentru că trăim şi muncim în România şi – pentru că nu facem compromisuri cu politicul – nu ştiu dacă vom reuşi o reconciliere totală, deşi sume mari se duc la fisc în fiecare luna!

7. Soluţia: construim Altfel! Cum?
Pur şi simplu adaptăm proiectul casei dvs. de vis la realitatea bugetului şi a situaţiei existente în momentul discuţiei avute cu clientul, care devine partener Austrocasa! Sistemul de construire AustroCASA este unul uşor de pus în opera, rezultat în urmă unei experienţe de 45 de ani în construcţii, a cercetărilor întreprinse în laboratoarele ÎNCERC Iaşi, pe platforma de încercări a Facultăţii de Construcţii din Iaşi şi pe şantierele din Europa şi din ţară. Astfel se justifică preţurile reduse la casele eco din lemn şi posibilitatea de a acordă reduceri substanţiale prin programul dezvoltat de Austrocasa Internaţional şi firmele partenere. Astfel, membrii Clubului AustroCASA beneficiază de reduceri de până la 50% din valoarea casei, în momentul încheierii contractului de construire.