Dacă e să mă plimb prin dulcele „Târg al Ieșilor” și să vorbesc despre Iași, nu o pot face decât cu multă bucurie, însuflețire și iubire.
Dar, pentru că mi-a plăcut articolul îi voi lăsa – de data asta – pe cei de la Centrultaudeconsultanta.ro să povestească despre Iași. Eu voi adăuga doar câteva adnotări pertinente pe alocuri și voi compila puțin.
IAȘI este genul de oraș în care dorești să trăiești: un amestec de cultură, de regăsire sufletească, de tinerețe și exuberanță studențească, de fior religios.
Notă: din păcate amestecul acesta nu include și de fiorul credinței; e prea multă religie amestecată cu superstiție, iar credința sinceră a oamenilor este manipulată de multe ori!.
Bulevardele largi, spațiile întinse, îți dau acea senzație de atmosferă patriarhală, de oraș ce îți picură liniște în suflet. În IAȘI simți că te odihnești, că te reîncarci sufletește…
Cartiere ce poartă nume precum Podu Roș, Tudor Vladimirescu, Nicolina, Alexandru cel Bun, Tătărași, Păcurari, Copou, Târgu Cucului, Canta, Moara de foc, Bucium, Socola, C.U.G., Galata, Podu de Piatră trădează un trecut plin de legende puțin descifrate.
Astfel, ”Podu Roș” ar veni de la un fost cartier rău famat, ”Târgu Cucu” s-ar fi numit în trecut Târgul Făinii, datorită intensei activități comerciale din zonă, dar și a numeroaselor păsări cuc ce își aveau adăpostul aici, ”Păcurari” ar proveni de la negustorii de păcură și gaz, ”Galata” ar avea la bază un cuvânt turc, numele unui celebru cartier din Istanbul, era locul unde erau primiți și găzduiți toți cei care veneau cu treburi oficiale la Curtea Domnească din Iași, ”Copou” ar veni de la copoi (câine de vânătoare) cu ajutorul căruia domnitorul Vasile Lupu, după retragerea turcilor, și-a găsit soția refugiată în scorbura unui copac.
Iași, capitală a Moldovei, a atras de-a lungul vremii, oameni cu poziție socială și interese diferite: negustori, preoți, boieri, artiști, oameni precum coana Chirița lui Alecsandri veniți pentru o lume aristocratică și o viața mai bună, poeți, scriitori, studenți.
MIHAI EMINESCU, ION CREANGĂ, MIHAIL SADOVEANU, MIHAIL KOGĂLNICEANU datorează mult din formarea lor ca oameni și intelectuali acestui oraș… Să nu uităm că JUNIMEA s-a înființat la Iași (1863), și a devenit mai târziu un curent cultural și literar emblematic.
Deși păstrează savoarea acelor timpuri demne de operele lui Alecsandri, astăzi Iași este un oraș cosmopolit. Oraș universitar puternic, cu universități de stat și private recunoscute, cu o industrie înfloritoare a învățământului medical adresat atât românilor cât și studenților străini, Iași este un oraș modern, demn de o capitală cel puțin regională. Peste 70.000 de studenți trec anual pragurile universităților Alexandru Ioan Cuza, Petre Andrei sau Gheorghe Asachi.
Nu cred că există student care peste ani să nu-și amintească cu regret plimbările prin PARCUL COPOU, întâlnirile date la TEIUL LUI EMINESCU, ieșirile la terasele din parc, orele de studiu la B.C.U. (Biblioteca Centrală Universitară ”Mihai Eminescu”), pizza servită ”la HALĂ”, sau tonetele cu tot felul de produse din Podu Roș…De momentele petrecute în Complexul PALAS, ce să mai vorbim…
Însă ceea ce definește cu adevărat CAPITALA NOASTRĂ A MOLDOVENILOR este MITROPOLIA, cu moaștele SFINTEI PARASCHEVA, ”cea mult folositoare”. Șiruri și șiruri de oameni stau zilnic la rând pentru a se închina și a-și spune păsul lor sfintei, care mijlocește pentru noi la Dumnezeu. Bolnavi înainte de operație, studenți în febra examenelor, oameni rămași fără servici, tineri și tinere în căutarea perechii potrivite, oameni de afaceri în căutarea speranței de redresare, fiecare cu miile lor de motive, toți vin să se roage aici cu plecăciune. Moaștele sfintei au ajuns în capitala Moldovei pe data de 13 iunie 1641, prin eforturile voievodului român credincios Vasile Lupu, fiind așezate cu multă cinste în frumoasa biserică atunci zidită, a Mănăstirii Sfinților Trei Ierarhi. Aici au stat până la 26 decembrie 1888, când au fost scăpate prin minune de un incendiu. Apoi au fost transferate în noua Catedrală Mitropolitană din Iași unde se află și astăzi. În cinstea celei care a ocrotit mereu acest oraș, dar și Moldova întreagă, SĂRBĂTORILE IAȘULUI sunt pe organizate mereu în perioada 10-15 OCTOMBRIE, atunci când 1.000.000 de oameni vin anual în cel mai mare PELERINAJ din România, la ziua Sfintei Parascheva.
Notă: Apropos de paragraful de mai sus, câtă amăgire și nimeni nu le spune acestor oameni sărmani adevărul! Vorba lui Eminescu: „Religia e o frază de dânșii inventată, ca, cu a ei putere să țină lumea-n frâu!“.
Am vizitat MUZEUL SUBTERAN al Mitropoliei Moldovei. Pot spune doar atât: IMPRESIONANT! Pleci mândru că ești român și moldovean.
Într-un cadru ce amintește de arhitectonica cetăților, zeci de icoane și obiecte de cult vechi de sute de ani, donate de mănăstiri din Moldova (Văratec, Agapia, Secu) te îndeamnă la reflecție. Nivelul tehnologic de prezentare este similar marilor muzee ale lumii.
Un alt mare reper al Iașului îl reprezintă BISERICA TREI IERARHI – vatra spiritualității ortodoxe moldovenești, astăzi un așezământ în întregime restaurat. La capătul străzii principale rezervată doar circulației pietonale, se ridică maiestos PALATUL CULTURII. Fost Palat de Justiție și Administrație, construit pe ruinele Curții Domnești medievale, inaugurat de regele Ferdinand în 1925, astăzi el adăpostește mari muzee românești: Muzeul de istorie a Moldovei, Muzeul Etnografic al Moldovei, Muzeul de Artă,Muzeul Științei și Tehnice. Recent redeschis, Palatul atrage mii de vizitatori dornici de a se întâlni cu istoria Moldovei la ea acasă…
Nu poți pleca din Iași dacă nu poposești un pic la BOJDEUCA LUI CREANGĂ sau MUZEUL MEMORIAL ”ION CREANGĂ” așa cum este el cunoscut oficial, dacă nu treci pragul mănăstirilor GOLIA și GALATA sau a MUZEULUI UNIRII.
V-aș vorbi despre GRĂDINA BOTANICĂ, ce frumuseți florale ascunde, v-aș vorbi despre expozițiile tematice de primăvară sau toamnă, dar toate cuvintele pălesc în fața culorilor și a imaginilor.
Odată ajuns în Iași devii altcineva: mai bun, mai profund, mai plin de viață.
”TE IUBIM, DRAGUL NOSTRU IAȘI!”
