Vinicius Teodor Muntean – Necrolog

Stimați credincioși, familie îndurerată,

Suntem astăzi aici alături de cel ce ne este fiu, tată, soț, frate, prieten bun – omul cu un suflet mare și cu un caracter aparte – cunoscut de noi cu numele Vinicius Teodor Muntean. El a trecut din lumea noastră în odihna așteptării vieții promise de Dumnezeu tuturor celor credincioși. Dar ne lasă ca moștenire un nume bun și un exemplu de urmat.

Vinicius s-a născut în data de 12 noiembrie 1978 în Iași, al patrulea copil într-o familie credincioasă numeroasă, de nouă frați și surori. Fiind cel mai mare dintre băieți, s-a maturizat repede și a învățat încă din copilărie să aibă grijă de semeni, să muncească și să ajute pe cel în nevoie, să contribuie alături de părinți la responsabilitățile familiei.

După terminarea studiilor liceale, a făcut un an de facultate tehnică și apoi a decis să se dedice muncii. Ca un excelent autodidact, a învățat rapid mai multe meserii, fiind priceput, creativ și inovator în tot ceea ce se apuca să lucreze. Vili, așa cum îi spuneam cu toții, era omul la care apelau cu încredere cei din familie, prietenii și cunoscuții ca la un adevărat profesionist în multe domenii. Munca a fost pentru Vinicius maniera prin care și-a arătat adevărata calitate de om generos și altruist, un om bun, atent și cu un suflet imens, care a știut să pună mai presus de sine interesul aproapelui său.

S-a căsătorit de tînăr și a fost binecuvîntat cu doi băieți – Rareș și Tudor, pe care i-a iubit mult, i-a crescut cu greu, cu multe eforturi, sacrificii și suferințe, muncind în țară și în străinătate pentru a le croi un drum frumos în această viață. S-a recăsătorit recent cu Ramona, căsnicie în care și-a găsit un nou sens, în care erau împliniți, înțeleși, fericiți. Însă drumul lui s-a sfârșit prea repede și nu a apucat să vadă rezultatele muncii sale. Își lasă în urmă băieții încă foarte tineri și multe proiecte neterminate. Dar toate rămîn în mâna lui Dumnezeu cel credincios, care a promis să aibă grijă de văduvă și de orfan, ca un bun părinte iubitor ce ne este tuturor.

Suntem aici cu tine Vinicius în semn de prețuire, cu nădejdea că ceea ce însemni pentru noi nu se va șterge și cu speranța că ne vom revedea cu toții la marea înviere. Ne lași un nume bun, un exemplu de jertfă și dăruire ce ne obligă și pe noi să te urmăm în fapte bune, în slujire și dedicare. Ne lași semnul unei persoane calde și de mare modestie. De aceea ne vei lipsi dragă Vinicius! Lași în urmă un gol ce nu poate fi acoperit de nimeni!

Acum, îl rugăm pe bunul nostru Dumnezeu să te primească în corturile sale și să-ți dea odihnă și alinare. Iar pentru ce ai greșit în această viață scurtă, de doar 46 de ani, îl rugăm pe mijlocitorul nostru Isus Cristos să-ți dea iertarea lui și să te cheme în împărăția sa.

Rămas bun dragă Vinicius și să ne revedem cu bine! Pace ție și să te bucuri de odihna Domnului!